Arhiva | Mai, 2012

Cel mai cretin profesor de la facultate

21 Mai
Această scrisoare a fost compusă de o colegă de-a mea, cu mulţi ani în urmă. Deşi mi-ar fi făcut mare plăcere să îmi asum eu onoarea pentru capodopera pe care o reprezintă, mă tem că nu pot. În acelaşi timp, din motive evidente, nu îmi permit să dezvălui identitatea ei, şi nici identitatea reală a profesorului, motiv pentru care i-am şi schimbat numele.

Domnule profesor Nat,

vă felicit şi vă mulţumesc în acelaşi timp pentru ce aţi realizat prin cursul dvs.de construcţia realităţii sociale. Este cel mai scârbos curs pe care am fost nevoită să îl învăţ în viaţa mea. Aţi reuşit performanţa de a depăşi orice limită în ceea ce priveşte testarea răbdării studenţilor de la secţia de comunicare. Dacă aţi pus vreun pariu cu colegii, cine poate să scrie cel mai aberant şi inutil practic curs din toată facultate, vă felicit, pentru că aţi reuşit.

Cursul dvs. este atât de insuportabil încât prefer să mă zgârii pe gât (şi am unghii lungi!) decât să-l mai citesc o dată. De altfel, manualul pentru acest semestru a suferit deteriorări masive întrucât de fiecare dată când trec prin cursul dvs., simt necesitatea patologică de a da de pământ cu manualul.

Gânditorii citaţi de dvs. s-ar răscoli în mormânt dacă ar citi modul în care aţi prezentat ideile lor! Ceea ce le depăşeşte pe toate este modul în care aţi reuşit să bateţi câmpii pe marginea funcţiilor limbajului al lui Popper, de altfel persoană repsectabilă. Ar trebui să vă fie ruşine că, atât de tânăr, aruncaţi cu mâzgă în numele oamenilor care au fost mentori pentru oameni care au scris istoria. De exemplu, Popper a fost mentorul lui George Soros – spre deosebire de dvs., o lepră universitară care suge banii studenţilor fără nici un folos şi care bate câmpii pentru a justifica existenţa unei discipline plasate din burtă pentru a vă justifica dvs. salariul – Soros a pus efectiv în practică ce a învăţat de la alţii, în loc să se apuce să bată câmpii în iluzia că învaţă pe cineva. Nu ştiu câţi din colegii noştrii vor fi interesaţi vreodată să pună mâna pe vreo carte de Searle, poate că omul a fost bine intenţionat, dar după cursul dvs., s-a pierdut orice speranţa de interes în aces sens.

Măcar dacă tot vreţi să justificaţi, măcar aşa, de ochii casierei sau ai administratorului, banii pe care îi primiţi (pentru că studenţii vă depăşesc mult în inteligenţă, dacă vă imaginaţi că vreounul ar putea concepe măcar idioţeniile pe care le-aţi scris în cursul dvs.), puneţi şi dvs. mâna pe nişte cărţi de vânzări, de marketing, daţi măcar iluzia că aţi citit nu jumătate din bibliografie care a apărut în perioada comunistă, ci nişte cărţi care au cât de cât legătură cu comunicarea.. Ştiţi, adică chestia aia care scrie pe coperta aia stupidă a manualului – denumirea secţiei este menţionată şi în catalog, dacă vă bate gândul să observaţi la vreun moment dat, dacă nu înţelegeţi ce scrie aici, nu vă faceţi probleme, încercaţi următoarea explicaţie (insist, citiţi până la capăt): „Intenţionalitatea colectivă non-sumativă a prezentului paragraf este de a vă ilustra realitatea epistemologică derivată din aserţiunea ontologică a echivalentului funcţional a regulilor – privind interiorizarea conceptelor de fundal specifice limbajului în construcţia realităţii sociale – aceea că esenţa conştiinţei colective rezultată prin sumarea intenţionalităţilor evenimentelor mentale privind termenul de „comunicare” este că sunteţi un mare idiot…”.

Permiteţi-mi în continuare, să adaug ceea ce cursului dvs. îi lipseşte:

  1. Bibliografie

  2. Dickhead, Gigi – How to Fuck Around With Other People’s Patience, Ed. Commies, Cuba, 1985

  3. Stupid, Ed – The Rules of Stupidity, vol I-XXVI, University of Pula, Cape Town, 2001

  4. Nat, Adrian– Cunoaştere şi aberaţie, Ed. Întunericul, Bucureşti, 2006

  5. Doe, John – How to Use Many Words to Say Nothing, Editura Philosophaeum Bullshit, Nowhereland, 1983

  6. Petrini, Victor – Cosorul lui Moceanu, aplicaţii pentru grădiniţă – manual de practică pentru profesorii cu debilităţi mintale, Editura pentru Iubitorii de Animale, Bucureşti, 1992

  7. (am aplicat abordarea non-sumativă a intenţionalităţii colective în scrierea bibliografiei, aceea că ceea ce învăţăm nu trebuie să aibă vreun sens)

  8. Poză decorativă care are legătură cu ce aţi scris în curs >>>

  9. Rezumat

  10. aberaţii

  11. aberaţii

  12. aberaţii

  13. aberaţii

  14. Schemă logică

  15. aberaţii -> aberaţii -> aberaţii -> aberaţii -> aberaţii -> aberaţii -> aberaţii (are sens, nu?)

  16. Scopurile didactice ale cursului

  • Testarea rezistenţei materialelor (adică a manualului pe care e imprimat cursul)

  • Utilitatea hârtiei igienice (am încercat să foloses cursul dvs. în aces scop şi nu e bun, am facut hemoroizi)

  • Antrenarea răbdării

  • Antrenarea abilităţilor de rezistenţă la prostie

Vă rugăm, totuşi, dacă vreţi să studiaţi aşa, pentru dvs., construcţia realităţii sociale, vă recomand documentarul „Puterea coşmarelor” – daţi search pe google.video.com . Nu aş avea aşteptarea de la dvs. să înţelegeţi ceva din această scrisoare, că nici asistentul dvs. nu a fost în stare să dea un exemplu practic (adică din acela de care aţi avut nesimţirea să ne cereţi la examen) din materia pe care are şi dumnealui fenomenalul talent de a bate câmpii cu aparenţa de sens (cu toate că mai are de lucrat în această privinţă şi nici măcar nu era în stare să opereze până la sfârşit cu ideile pe care le formula, săracul – puteţi să-i transmiteţi că dacă tot s-a hotărât să fie o curvă, acum există legea prostituţiei). Poate dacă sunteţi mai bun decât dumnealui (adică dacă chiar nu vă vine să vă scuipaţi în oglindă dimineaţa sau nu se sparge aceasta singură), aţi putea să încercaţi să vă folosiţi talentul într-o manieră mai practică, de exemplu în vânzări sau în politică… Măcar acolo, cine vă aude aberând o dată nu trebuie să vă asculte în continuare…

Faceţi un bine planetei Pământ… făceţi-vă copywriter pentru politicieni şi lăsaţi-i pe bieţii studenţi să le fie futută minte de alţii cu ceva mai mult bun-simţ decât dvs.!