„N-am timp!”

14 Iun

Eu mă întâlnesc cu studente…. pentru că… na, acoperă segmentul de vârstă 19-25 de ani. Acum, ca să te întâlneşti cu studente în Bucureşti (şi de fapt cam în orice mare oraş universitar), trebuie să ştii câteva reguli, cea mai importantă este când.

Octombrie – ce te grăbeşti?. De-abia au venit, unele din ele mai întârzie, se mută, se aranjează, îşi fac orarul, îşi cumpără manualele, sunt în inerţia din vacanţă, trebuie să se ducă să ia pacheţelul cu mâncare de la mama că fac indigestie dacă trec prea repede pe alimentaţia sălbăticită de Bucureşti… Nu pisa fetele la cap în octombrie, pentru că te vor percepe drept insistent şi te vor trece pe lista neagră.

Noiembrie – e cam aglomerat. Dacă nu le-ai atras atenţia atenţia în octombrie, e prea târziu. Nu poţi spera nici măcar 1 întâlnire. Deja s-au implicat în 2 asociaţii de voluntari, unde lucrează în 3 proiecte, în timp ce învaţă din 4 manuale şi se culcă la 5 dimineaţa. Desigur, până la sfârşitul lunii vor fi fost la 6 petreceri, unde vor fi cunoscut 7 tipi care şi ei ştiu ce vor, dar măcar ştiu unde trebuie să fie…

Decembrie – e lună scurt, nu ştiai? 1 decembrie (dorm toată ziua după petrecerile şi proiectele din noiembrie),  6 decembrie (nu primesc cadouri de la străini, ştii, nu?), Crăciunul (până atunci vor fi deja acasă la părinţi, eventual cu iubitul făcut la petrecerea din noiembrie), şi Anul Nou (dacă nu vrei să rămâi chel în portofel, mai bine sari partea asta…). Teoretic, şcoala se termină cam pe la jumatea lunii, dar oricum multe pleacă înainte de primele 2 săptămâni. Desigur că nu planifică nimic. Dar ce, voiai să te includă şi pe tine?

Ianuarie – ooooh, tocmai în ianuarie ţi-ai găsit? Începe sesiunea omule, trebuie să iasă din hibernare, să se culeagă de pe drumuri, să se reculeagă după pacheţelul de la mămica, să redescopere alfabetul ca să citească pentru examen. Pe lângă asta, mai trebuie să şi frece menta, tot atât cât învaţă, ca să-şi dea palme pentru că se simte vinovată că nu a învăţat până atunci. Desigur că nu are timp să se întâlnească cu tine. Şi e frig afară, frig, frig, frig…. Tu nu ai văzut cât e de frig, omule? Nu poţi cere unei fiinţe atât de fragile să iasă pe frigul ăsta din casă, mai ştii, poate se transformă în sloi de gheaţă… Ah, cam asta e şi perioada în care eventualul iubit pe care şi l-au făcut în toamnă dă semne de exasperare omenească…

Februarie – gradul 1. studentă fără chef în sesiune.  gradul 2. studentă fără chef, cu restanţe în sesiune (intrăm în prelungiri) gradul 3. studentă fără chef, cu restanţe în sesiune, părăsită de prieten gradul 4. studentă fără chef, cu restanţe în sesiune de anul trecut, părăsită de prieten şi care se plânge de profesori şi cât de nedrept e sistemul universitar şi că de ce merg lucrurile aşa de prost în ţara asta. Aici deşi este probabil să se întâlnească cu tine, dacă te apuci să asculţi toate tâmpeniile astea şi să o compătimeşti, eşti mâncat cu fulgi cu tot. Ia-ţi adio, dacă faci asta ai să-i mănânci din palmă toată viaţa! Dacă pe partea celalată se simte luată la mişto o să înceapă să bocească sau o să se enerveze şi o să creadă că eşti un om rău. Rău, rău, rău….

Martie – Martie e luna femeilor.  După o iarnă în care studentele au fost obosite, părăsite, examinate, frecate pe drumuri, vine clipa lor! Sunt două sărbători. Pentru ele, bineînţeles. Şi vine şi primăvara. Iupiiiiiiii! Ăsta chiar e un moment în care să ieşi cu fetele. Desigur, va trebui să fii înţelegător dacă sunt reticente şi au timp doar aşa, de vreo două cafele – au avut experienţe nefericite cu iubiţi în trecut şi lor le place să îşi ia timp, ca să cunoască omul mai bine…

Aprilie –  un fenomen foarte curios începe să se întâmple în zona facultăţilor, secţiunea aviziere. Începe ploaia de evenimente. Cursuri, concursuri, prelegeri, conferinţe, workshopuri, traininguri, stagii, formări, dezbateri. Dacă te bagi pe aşa ceva, poţi să contezi că vei cunoaşte multe fete, mai ales în aprilie. Cel mai mare coşmar pe care îl poţi avea este ca o studentă să îţi spună: „aşteaptă până peste o săptămână, voi avea 2 săptămâni în care sunt foarte liberă”, pentru că poţi să contezi că o să-şi umple programul cu toate bălăriile pentru că, nu-i aşa, „atunci când nu îţi planifici tu timpul, îl planifică alţii pentru tine”.

Mai –  deja încep din nou proiectele, sesiunea, ba chiar unele îşi aduc aminte că există şi ceva care se cheamă lucrare de licenţă sau de dizertaţie despre care încep să descopere cum trebuiau să o înceapă, aşa că sunt ocupate luna mai să intre în panică şi în depresie. Nu e bine să le deranjezi acum. Se simt vinovate că nu au învăţat până acum, prin urmare or să te pedepsească pe tine. A, şi bine ar fi să le completezi toate chestionarele stupide pe care ţi le dau fără să comentezi, pentru că în perioada asta îşi amintesc de toţi tipii cu care au vorbit în timpul anului şi îi abordează cu zâmbărici pe messenger.

Iunie –  Ştiu că a venit vara, dar unde te grăbeşti? Încă n-au terminat cu proiectele, cu sesiunea, cu examenele, cu restanţele, cu licenţa, cu dizertaţia… Chit că dacă ar ieşi prin oraş într-o seară, în parc sau la o terasă, sau la un eveniment, sau pe la vreuna din conferineţe la care se duc şi le-ar trece prin creier asta, şi-ar rezolva chestionarele stupide mai repede decât se chinuie în 2 săptămâni… dar de ce să îţi foloseşti creierul când nimeni nu te premiază pentru asta? şi e cald, cald, cald, omule… nu vezi ce cald s-a făcut afară? Cum vrei să iasă o fiinţă atât de fragilă pe căldurile astea? Şi, mai important, întrebarea-cheie este „când?”.

Acum e de ieşit între 7-11 dimineaţa şi între 4-11 seara, ca să nu facă insolaţie.  Programul unei studente? De la miezul nopţii la 6 îşi dă palme că n-a învăţat, bea cafea şi eventual îţi fut nervii pe messenger, pentru că nu pot să doarmă. De la 6 la 1 dorm, uneori cu prelungiri până la3. Pe la 3 după-amiaza fac ochi, se apucă să ciugulească câte ceva (nu prea mult, vor să fie suple pentru când se întâlnesc cu tine), pe la 4 încep să-şi dea palme că n-au învăţat, de la 5 la 7 rup cărţile. Pe la 7 sunt deja obosite… a fost o zi încărcată. Nu se vor întâlni cu tine la ora asta pentru că nu aveau cum să planifice dinainte (doar ştiau că aveau de învăţat, ca nişte fete conştiincioase ce sunt, nu?) şi dacă le spui de pe la 6, le ia o oră să se pregătească, deci puteţi să vă întâlniţi la 8. La 8 evident întârzie pentru că a vrut să se pregătească, şi vă plimbaţi prin oraş căutând o terasă ori prin aglomeratul Cişmigiu încercând să eviţi rolerii, skaterii, bicicliştii, pensionarii şi toate potăile sau poate să vă afumaţi în Herăstrău cât aşteptaţi la debarcader. Sau puteţi să vă duceţi la o piesă de teatru sau la un film – deşi asta e carte de jucat dacă chiar nu o suporţi pe fiinţa aia (mai este şi categoria căreia vrei doar să îi dai iluzia că te întâlneşti cu ea, ca să nu se simtă supărată, şi pe care să o poţi păstra ca rezervă, chiar dacă ştii de fapt că nu ai s-o suni pe bune ca să te vezi cu ea, ci doar o păstrezi ca o amintire că se poate şi mai rău decât deloc). Ei , deja la 10 se face târziu, e întuneric, e timpul să se ducă la învăţat, e bine să fie devreme acasă, nu care cumva să ştie că de fapt metroul circulă în tot Bucureştiul până la 12 noaptea… Aşa că dacă ai petrecut o oră şi jumătate în întâlnire, bate-te pe umăr şi dă-ţi o stea cu epolet. Oricum, a ieşit cu tine pentru că s-a gândit că oricum i-ai completat chestionarul şi i-ai mai dat şi vreo două sugestii referitoare la proiecte, iar când ajunge acasă o să vorbească cu prietena cea mai bună o oră despre cât de singură se simte şi ce greu se găsesc băieţi de calitate. Mai ciugulesc câte ceva. Şi se face iar miezul nopţii.

Iulie – Septembrie A plecat. La părinţi. Sau în deltă, cu vreo asociaţie. Sau la munte, cu gaşca. Sau în străinătate, la cules căpşuni. Sau au descoperit că au o legătură care le-a mişcat cu iubitul din toamnă, pe care au redescoperit-o după ce au trecut sesiunea, restanţele şi lucrările de diplomă. Şi e cald. Cald, cald, cald… omule! Ţie nu ţi le lipesc hainele pe tine de milă când te uiţi la ele?  Oricum, e prea cald pentru ele… şi prea târziu pentru tine.

Deigur, când termină facultatea şi masterul, sunt deja angajate, ocupate, foarte probabil cu iubit, şi deja nu mai merge să le scoţi doar la o îngheţată şi un suc, e bine să pui de la bun început pe masă cheile de la maşină şi de la apartamentul tău, pe care l-ai cumpărat, desigur, gândindu-te la ea…  pentru că doar ai avut o grămadă de timp în care să faci asta, nu?

Anunțuri

5 răspunsuri to “„N-am timp!””

  1. Costi 15 Iunie 2010 la 7:37 AM #

    Foarte tare articolul!
    Am ras la fiecare paragraf, la fiecare luna=))
    Nu stiu cat ti-a luat sa scrii, dar cam asa se intampla la mai multe facultati si in mai multe orase. Fetele astea =))
    Daca nu are timp fata nu are :D.

    • claudia 23 Iunie 2010 la 10:37 PM #

      mda…cate categorii de fete sunt atatea sunt si de baieti. In acest articol s-a vorbit despre o categorie de fete(studente) si doua categorii de baieti, dar s-a pus accent pe ele… tu sigur nu faci partea din categoria „baietilor de calitate” si din aceasta cauza nici nu reusesti sa ajungi „iubitul” nici uneia si asa iti exprimi frustrarea.faci parte din categora celor care nu stiu sa domine cu mintea. RETINE: nu toate fetele merg sa „culeaga capsuni in strainatate” si nu toate se feresc de frig si caldura. tu incerci sa le pui intr-o lumina proasta si sa faci pe victima ca nu esti in stare sa gasesti o fata pe placul tau sau ea nu te vrea… nu mi-a placut articolul tau deloc, pozezi in victima si asta o consideri o alta cale de a atrage fete care sa nu faca parte din categoria ta! mi se pare extrem de superficial tot continutul articolului. PAREREA MEA

  2. unsutinfundeunpasinainte 29 Iunie 2010 la 5:09 PM #

    Claudia, ai dreptate. Aceasta este intr-adevar o pozitie care cere o anumita responsabilitate. Totusi, ce descriu eu e un fenomen cat se poate de adevarat, cu care multe persoane se identifica. Nu intentionez sa sustin ca toate fetele sunt asa, ci doar sa suprind un trend de gandire pe care unele persoane il folosesc.
    Acum, ce ar trebui eu, cu adevarat sa fac ca barbat ar fi sa trec peste aceasta frustrare si sa creez suficienta emotie ca acele studente sa doreasca sa se intalneasca cu mine sa treaca peste aceasta inertie.
    Ceea ce ia la misto acest post este modul in care unii isi planifica timpul, doar ca asta e mai evident la fete.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Nu e buna… « UN SUT IN FUND E UN PAS INAINTE - 27 Iunie 2010

    […] e o studentă. Ca toate studentele. Care nu are timp. De înţeles. Mai ales când învăţăm să […]

  2. Deloc rezonabil, greu impresionabil – interviu cu Sorin Chelu, autorul blogului Unsutinfundeunpasinainte.wordpress.com. Partea II. ”Eu n-am facut cerere ca sa ma nasc inteligent” | DISCERNE - 30 Noiembrie 2016

    […] se apuce de ele de pe la 14-15 ani cel târziu şi să lase deoparte petrecerile şi băutele şi frecatul mentei şi să studieze cu pasiune chestiile în care se antrenează. Dar eu cunosc puţine asemenea […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: